Cheile Întregalde – rezervaţie geologică (25 de hectare, lungime de 1,5 kilometri) situată în partea central-estică a Munţilor Trăscău; fac parte din sistemul de chei ce traversează masivul calcaros al culmii Ciumera-Bedeleu; relief spectaculos, cu turnuri, portaluri, conuri de grohotiş, serii de pereţi şi bârne înierbate; aici se conservă multe specii rare de plante printre care se află şi floarea de colţ (aici creşte la cea mai joasă altitudine din Europa, aproximativ 600 m) Accesibilitatea şi relieful deosebit de frumos fac din această rezervaţie naturală un important obiectiv al Trăscăului.

Piatra Cetii – arie protejată de interes național (geologic şi peisagistic), pe o suprafaţă de 75 hectare, în partea vestică a Munţilor Trascăului, în hotarul comunelor Întregalde, Galda de Jos şi Stremţ, în vestul satului Răicani. Sunt întâlnite abrupturi stâncoase (calcare de vârstă jurasică, marne, gresii și conglomerate cretacice); păduri, pajiști și fânețe. De masivul Piata Cetii este legată legenda morţii lui Decebal, conducătorul dacilor.

Băile Romane de la Cetea – denumirea populară a fost dată de localnici şi reprezintă o succesiune de patru cascade de mărimi diferite care au format la bază mici lacuri din apa curgătoare; scobiturile în stâncă (marmite) reprezintă o atracţie turistică prea puţin cunoscută; căderea de apă are o diferenţă de nivel de 35 de metri pe o lungime de circa 50 de metri; cele patru cascade au înălţimi între 3 şi 10 metri; cea mai mare este abordabilă doar cu tehnică şi echipament de caţărare. Cheile Cetii s-au format prin interceptarea de către valea Cetii a unei formaţiuni calcaroase care a fost fragmentată de eroziune în patru „pietre” denumite popular de către localnici: Sandiţău pe stânga, iar pe dreapta sunt grupate ”Piatra Saşa” cu vârful retezat parcă de un uriaş din poveşti, apoi ”Ţicuiata” ce poartă în vârf un ”cucui” mai răsărit şi ”Măriuţa”. Zona este preferată de amatorii de canyoning, iar parcurgerea zonei se face în aproximativ o oră.

Cheile Turcului – împreună cu Cheile Găldiţei formează o ronă de rezervaţie naturală; reprezintă o zonă de chei sculptate în calcare jurasice și ofiolite, cu versanți abrupți, vârfuri înalte și ascuțite, turnuri, creste sau stânci izolate; cu o vegetație formată în cea mai mare parte din pădure de fag, gorun, arbuşti de scoruş, mojdrean şi măceş; sunt întâlnite specii floristice de pajiște și stâncărie, printre care și păiușul roșu (Festuca rubra).

Lacul Iezer – Ighiel – Pe vechiul drum roman Via Magna, aproape de comuna Ighiu, urcaţi până la Iezerul Ighiel, arie protejată de interes naţional, aflat în partea de sud a Munţilor Trascăului. Este un lac natural înconjurat de o pădure deasă, care „colorează” luciul apei în funcţie de anotimp. Lacul are o lungime de 450 m și o lățime de aproximativ 150 – 200 m și o suprafață de 5,26 hectare. O importanță deosebită pentru Rezervația naturală „Iezerul Ighielului” o reprezintă floarea de colț (Leontopodinum alpinum), întalnită pe un versant însorit, pe brane și stânci golașe. Puteţi ajunge de pe DN1, între Alba Iulia şi Teiuş spre Galda de Jos şi apoi Ighiu şi Ighiel sau la ieşire din municipiul spre Zlatna, de pe DN74, spre Ighiu. O parte din cei aproximativ 10 kilometri de la Ighiel până la lac sunt drum forestier. Lacul se poate încadra într-un traseu turistic montan, ce ar cuprinde vizitarea Platoului carstic Ciumerna, Cheile Găldiţei, Cheile Turcului şi Cheile Întregalde.