Cheile Întregalde

Cheile Întregalde – rezervaţie geologică (25 de hectare, lungime de 1,5 kilometri) situată în partea central-estică a Munţilor Trăscău; fac parte din sistemul de chei ce traversează masivul calcaros al culmii Ciumera-Bedeleu; relief spectaculos, cu turnuri, portaluri, conuri de grohotiş, serii de pereţi şi bârne înierbate; aici se conservă multe specii rare de plante printre care se află şi floarea de colţ (aici creşte la cea mai joasă altitudine din Europa, aproximativ 600 m) Accesibilitatea şi relieful deosebit de frumos fac din această rezervaţie naturală un important obiectiv al Trăscăului.

Cheile Gălzii

Cheile Gălzii – rezervaţie naturală (3 hectare), aflată în partea estica a Munţilor Trascăului, la o altitudine cuprinsă între 350 si 700 de m, pe cursul inferior al Văii Galdei, între satele Galda de Sus si Poiana Galdei; peisaj cu creste abrupte, turnuri, lapiezuri, nişe, poliţe sau grohotişuri; păduri de foioase (fag, stejar, mesteacăn, alun, frasin), pajişti şi stâncărie.

Piatra Cetii

Piatra Cetii – arie protejată de interes național (geologic şi peisagistic), pe o suprafaţă de 75 hectare, în partea vestică a Munţilor Trascăului, în hotarul comunelor Întregalde, Galda de Jos şi Stremţ, în vestul satului Răicani. Sunt întâlnite abrupturi stâncoase (calcare de vârstă jurasică, marne, gresii și conglomerate cretacice); păduri, pajiști și fânețe. De masivul Piata Cetii este legată legenda morţii lui Decebal, conducătorul dacilor.

Piatra Bulzului

Piatra Bulzului – rezervatie geologică, reprezentata printr-un bloc calcaros în formă de creasta ascuţită, cu înălţimea de 71 m, ce domina satul Poiana Galdei; în partea de sud-est a Munţilor Trascaului, pe cursul mijlociu al râului Galda, la o altitudine de 941 m; acoperită cu pădure şi fâneţe; suprafata este de 0,12 ha, culmea de calcar având lungimea de 200 m şi lăţimea de 60 m.

Băile Romane de la Cetea

Băile Romane de la Cetea – denumirea populară a fost dată de localnici şi reprezintă o succesiune de patru cascade de mărimi diferite care au format la bază mici lacuri din apa curgătoare; scobiturile în stâncă (marmite) reprezintă o atracţie turistică prea puţin cunoscută; căderea de apă are o diferenţă de nivel de 35 de metri pe o lungime de circa 50 de metri; cele patru cascade au înălţimi între 3 şi 10 metri; cea mai mare este abordabilă doar cu tehnică şi echipament de caţărare. Cheile Cetii s-au format prin interceptarea de către valea Cetii a unei formaţiuni calcaroase care a fost fragmentată de eroziune în patru „pietre” denumite popular de către localnici: Sandiţău pe stânga, iar pe dreapta sunt grupate ”Piatra Saşa” cu vârful retezat parcă de un uriaş din poveşti, apoi ”Ţicuiata” ce poartă în vârf un ”cucui” mai răsărit şi ”Măriuţa”. Zona este preferată de amatorii de canyoning, iar parcurgerea zonei se face în aproximativ o oră.

Cheile Tecşeştilor

Cheile Tecşeştilor – arie naturală protejată de interes naţional; pe Valea Cetii, la o altitudine între 750 şi 1150 metri, pe teritoriul administrative al comunei Întregalde; are o suprafaţă de 5 hectare; cuprinde abrupturi stâncpase (cheiuri din calcare jurasice şi formaţiuni cretacice) acoperit în mare parte cu vegetaţie (fag, carpen, mesteacăn, arbuşti, cununiţă, măceş, mur, păşuni şi fâneţe; stânjenel siberian, crucea voinicului, bulbuc de munte, păiuşul roşu, iarba vântului); în zonă se află şi poieni cu narcise, arii protejate de interes naţional)

Cheile Turcului

Cheile Turcului – împreună cu Cheile Găldiţei formează o ronă de rezervaţie naturală; reprezintă o zonă de chei sculptate în calcare jurasice și ofiolite, cu versanți abrupți, vârfuri înalte și ascuțite, turnuri, creste sau stânci izolate; cu o vegetație formată în cea mai mare parte din pădure de fag, gorun, arbuşti de scoruş, mojdrean şi măceş; sunt întâlnite specii floristice de pajiște și stâncărie, printre care și păiușul roșu (Festuca rubra).

Piatra Craivii

Piatra Craivii – adăpsteşte Cetatea dacică Apoulon, cunoscută ca un “centru spiritual” al dacilor. Se află în apropiere de Cricău, la aproximativ 20 km nord de Alba Iulia şi este aşezată pe o stâncă uriaşă, o locaţie strategică, la 1.083 m altitudine. Construită la poalele Munţilor Trascău, între văile Cricăului şi Bucerzii, a fost ultima cetate cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia.

Locaţia este spectaculoasă şi merită vizitată. Cercetările arheologice a evidenţiat sanctuare cu baze de piatră asemănătoare celor de la Grădiştea Muncelului, însă specialiştii nu au putut preciza cu exactitate începuturile aşezării dacice de la Piatra Craivii. S-a presupus că situl provine din perioada regelui Rubobostes, fortificaţia fiind construită pe vremea lui Decebal.

Cetatea este şi subiect de poveşti fantastice, cu uriaşi. Localnicii ştiu legende care spun că locaţia ar ascunde bogăţii imense, ascunse de oamenii unor vremuri îndepărtate, acoperite de lespezi grele şi păzite de porţi ferecate care se deschid numai la zile mari, odată la 7 ani.

Lacul Iezer

Lacul Iezer – Ighiel – Pe vechiul drum roman Via Magna, aproape de comuna Ighiu, urcaţi până la Iezerul Ighiel, arie protejată de interes naţional, aflat în partea de sud a Munţilor Trascăului. Este un lac natural înconjurat de o pădure deasă, care „colorează” luciul apei în funcţie de anotimp. Lacul are o lungime de 450 m și o lățime de aproximativ 150 – 200 m și o suprafață de 5,26 hectare. O importanță deosebită pentru Rezervația naturală „Iezerul Ighielului” o reprezintă floarea de colț (Leontopodinum alpinum), întalnită pe un versant însorit, pe brane și stânci golașe. Puteţi ajunge de pe DN1, între Alba Iulia şi Teiuş spre Galda de Jos şi apoi Ighiu şi Ighiel sau la ieşire din municipiul spre Zlatna, de pe DN74, spre Ighiu. O parte din cei aproximativ 10 kilometri de la Ighiel până la lac sunt drum forestier. Lacul se poate încadra într-un traseu turistic montan, ce ar cuprinde vizitarea Platoului carstic Ciumerna, Cheile Găldiţei, Cheile Turcului şi Cheile Întregalde.

Peştera Bisericuţa

Peştera Bisericuţa – se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, la 15 m sub nivelul acestuia, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda; este situată la 15 m sub nivelul Platoului Ciumerna. Intrarea orientată NV dă acces direct într-o sală de 15/10 m. înalta de 4 m. Continuă cu un culoar în forma de Z care dă acces într-o noua sală. Aici apar primele formațiuni, stalacmite, stalactite, coloane, montmilch. Interesant că toți pereții sunt acoperiți cu piele de leopard. Sunt pete de un maro mai închis pe fond galben formate de cristalizări influențate de apa de condens de pe perete. Fenomenul este puțin studiat. După un alt coluar ajungem în Sala Neagră, cu scurgeri parietale închise la culoare. În partea stângă se deschide Puțul Negru care dă acces într-o săliță, iar în dreapta, un puț strâmt prin care se ajunge în Sala Urșilor. Între aceste două săli există o conexiune pe sub galeria principală.

Peștera a fost locuită încă din neolitic. În evul mediu era folosită ca adăpost de ciobanii de pe Ciumerna, iar în timpuri de restriște ca biserică, de unde și denumirea. Aici au fost găsite cranii și oase de Ursus speleus.

Mănăstirea Râmeţ şi Cheile Râmeţului